Tot ce ma inconjoara imi aminteste de tine, Paul. Printre momentele mele de tristete, deznadejde, furie, indiferenta - amintirea ta e ca o raza de sore. Cu nostalgie imi amintesc de serile lungi in care ne plimbam... Imi aduc aminte de cea mai frumoasa vara pe care am petrecut-o acum cativa ani, impreuna cu gasca: stateam pe terasa pana dimineata cu Andra; Olivia murea de somn si ne tot trimitea la culcare, iar Andra nu ceda pana ce cantau cocosii la rasarit. Imi aduc aminte cum veneai acasa cu Oliver la 6h dimineata si aveati chef de povesti, iar eu somnoroasa dadeam drumul la muzica si va ascultam. Doamne, ce nopti de vara! Nu imi iese din cap cum incercai sa ne convingi, pe noi fetele, sa bem shooturi la Heaven; dupa care ne mutam la Frateli. Pana nu s-a deschis Scotish Pub :)) Nu o sa uit diminetile in care comandam de mancare de la Amedeea. Cateodata se mai declansa alarma la Carsystems si fugeam si pana acolo. Nu de mult am gasit poza in care stateam in pat la povesti cu Olivia si Andra, toti patru. Iar patul in care ai sarit peste Andra si OLivia, inca e asa, rupt si neatins. Nu o sa uit serile petrecute cu bunii tai prieteni Marius, Oliver si Cata. Acum esti alaturi de Marius si ma bucur ca nu esti singur. Il ai si pe Michael Jackson sa-ti cante. Si pe Steve Jobs ... sa discutati ore intregi cat de genial este Apple-ul, fara sa te contrazica nimeni. Au mai fost zile distractive cu Radu si Mira, cand jucam carti si tu abia vroiai sa intri in joc. Stateai la o parte si faceai misto de noi. Cum pot sa uit cu ce pofta mancai aripiaore corcante cu sos de usturoi, impreuna cu Cristi. Sau cand pierdeai zile in sir cu Staicu sa faceti poze la Amedeea. Au urmat vacantele, in care abia reuseam sa te dezlipesc de "copilul tau de suflet", Carsystems. Toata viata o sa imi amintesc cum ziceai "Mai stati, unde va grabiti?" sau "Ii timp ..." Numai pentru tine nu a fost timp suficient sa le faci pe toate. Si nici pentru mine nu a fost timp suficient ca sa ma satur de tine si de ochii tai albastri si blanzi. Am avut noroc sa te cunosc in cei mai frumosi ani ai mei si ai tai. Ani in care incet, din copii ne transformam in adulti. Aveam tot mai multe responsabilitati, griji si planuri. Unii din noi au si reusit sa le duca la capat - acum au familii si copii sau ii asteapta sa se nasca. Dar tu toate astea le vezi de sus si ai grija de noi toti. Tu stii ce facemm si cum traim, in schimb, noi nu stim nimic de tine. Doar banuim ca esti bine acolo unde esti. Si speram, ca in viata de dupa, cand o sa ne intanim toti, sa-ti amintesti de noi! Sunt atat de multe momente si amintiri care imi vin im minte, incat tot acest site nu ar fi de ajuns ca sa le pot spune aici in cuvinte. De aceia le port cu mine in gand, in suflet, sub haine. Acolo amintirile noastre sunt in siguranta si nu mi le va lua nimeni, asa cum te-a luat pe tine! Amintirea ta este prezenta peste tot, pe strazile Timisoarei, Vienei, Bucurestiului, Madridului, Vamei Vechi. Pe unde pasesc imi aduc aminte de cate ceva. Nu exista obiect sau loc care sa nu imi aminteasca de tine, de noi. Parfumul tau, papuci tai de casa, dus gelul, ZARA si H&M, iPhonul, HBO-ul, dulciurile din dulap, trabucul tau, pozele, masinile, Nutella, iepurasul de plus din Germania cu care dorm, sandalele de la Calin, ochelarii mei de soare, medicamentele tale, Tenerife, Lufthansa, Peninsula de la Targul Mures, Hunedoara, Valiug, snitelul vienez, Pepsi, Segafredo, Corona, concertul lui Tudor Chirila si DJ Tiesto live, Amedeea, Smart-ul, Marlboro, skiatul in Austria; atatea si atatea clipe fericite... de ar zice unii, amintriri de o viata. Din pacate, asa au fost si pentru tine, dar si pentru mine: amintiri dintr-o viata numai a noastra! Fara tine nimic nu mai e la fel: nu mai avem energie si pofta de viata cand ne intalnim cu totii. Ne lipsesti si se simte... se vede. Si nu se mai aud rasul si glumele tale. Ne-a mai ramas un singur loc unde reusesti sa ne aduni pe toti: locul tau de veci. Promit sa mai revin cu amintiri despre tine si despre locuri in care ai fost tu si doreai sa mergem impreuna. Cu prima ocazie iti voi indeplini dorintele, pe rand: voi lua viza de SUA, voi pleca peste ocean, voi face plaja in Cuba si voi manca cookies-uri in Coffeeshop la Amsterdam. Iar daca Dumnezeu exista, atunci macar acum sa te aiba in paza lui, sa te ierte, sa te primeasca in Imparatia lui si sa-ti odihneasca sufletul!

Il stiu pe Paul de când venea după Lacri la serviciu,era mândru era plin de el,era frumos,......păcat prea tânăr.imi aduc aminte de un chef ce l am tras in The Note.....a fost un tip misto....de viata...

Of,Paul... Atatea amintiri frumoase. De la inceputurile noastre in domeniu,de la nunta,din minunatul concediu la Londra cu yubi si cu scumpa ta mama...